2017-01-04

”La 100 de beri” - cea mai nouă franciză din 2017

Bogdan Tănăsescu explică de ce există o legătură strânsă între arheologie, antropologie şi 100 de beri artizanale

Bogdan Tănăsescu a deschis locația ”La 100 de beri” în Centrul Vechi al Bucureștiului în vara anului 2011 și spune că în cei cinci ani a acumulat o experiență vastă și multe cunoștințe în ceea ce privește sortimentele de bere produsă artizanal în diverse locuri de pe glob. Conform propriilor afirmații, numărul sortimentelor de bere comercializate a ajuns la aproape 150, după care a decis că trebuie să respecte brandul și a redus numărul acestora la 100, deși fiecare bere astfel produsă are povestea ei și o aromă unică. Pentru anul 2017 Bogdan Tănăsescu pregăteşte lansarea francizei ”La 100 de beri” şi se aşteaptă să găsească, încă din primul an, cel puţin trei parteneri în acest demers.

”De obicei, cu un set de 3-5 întrebări pot stabili ce să recomand unui consumator. Dar nu sunt atât de importante întrebările privind gustul preferat de consumator, cât cele legate de obiceiurile de consum. Este vorba despre culoarea berii şi dacă o consumă la sticlă sau la draft. Bărbaţii şi femeile preferă categorii diferite de bere. Tinerii preferă alte categorii de bere decât vârstnicii sau decât persoanele mature.” - Bogdan Tănăsescu, owner ”La 100 de beri”.

Din documentarea realizată înainte de interviu reiese că sunteţi absolvent de istorie şi arheolog?

Bogdan Tănăsescu: De fapt sunt absolvent de istorie şi filologie, franceză mai exact, specializarea mea în cadrul istoriei a fost arheologie, timp de 10 ani am făcut arheologie de teren, zeci de şantiere, campanii arheologice, am facut un master în arheologie şi un început de doctorat la Berlin, am publicat articole, cărţi....

Şi ce a determinat această cotitură în carieră, de la arheologie la antreprenoriat în horeca?

Arheologii sunt tot nişte oameni, ba chiar aş spune nişte oameni foarte lumeşti, arheologia este parte din antropologie, iar tot ce înseamnă segmentul acesta de horeca pentru mine înseamnă acelaşi lucru, adică studierea oamenilor, lucru cu oamenii, doar că dintr-o altă perspectivă. Metodele de lucru sunt aceleaşi. Aşa cum în arheologie lucrezi cu colegii tăi, dar şi cu oamenii care în urmă cu mult timp au făcut ceva, au realizat anumite evenimente, obiecte, la fel şi în horeca, împreuna cu angajaţii localului gândim şi organizăm acţiuni, dar toate în raport cu clientul, cu consumatorul, şi atunci eu trebuie să văd care sunt gândurile clienţilor pentru a veni în întâmpinarea lor.

De ce localul „La 100 de beri” şi nu o cârciumă oarecare, cu profil nedefinit, ca multe altele?

Prima mea experienţă în horeca nu este „La 100 de beri”, înainte de asta a fost „Absinteria sixtină”, deschisă în urmă cu şapte ani şi jumătare. „Absinteria sixtină” este un local de nişă, este un coctail bar în care elementul central- de la ceea ce este în pahar până la felul în care arată locaţia, la ce fond muzical este utilizat- este absintul şi derivatele sale. Felul în care se bea absintul, paharele, ritualul, interzicerea unor aşa zise ritualuri, de genul a se da foc la absint, toate ţin de specificul acelei locaţii de nişă. Cu „Absinteria sixtină” am intrat de fapt în contact cu tot ce înseamnă horeca. Şi cu berea, ca vânzător, dar eu deja aveam o experienţă internaţională în ceea ce priveşte consumatorii de bere, în afara graniţelor băusem o bere de calitate, bere artizanală, bere nefiltrată...Încă de acolo, de la „Absinteria sixtină”, am fost primii care am avut, încă din 2009, în jur de 20 de astfel de beri pe meniu. Lucru care în 2009 era unicat într-un local din Bucureşti. În 2010 am ajuns la 40 de beri artizanale, după care ne-am oprit, profilul fiind un coctail bar nu puteam să ne dezvoltăm mai mult pe această direcţie. A venit de la sine necesitatea de a deschide un al doilea local al meu, profilat pe astfel de produise şi dedicat consumatorilor care apreciază astfel de produse. Aşa am deschis acestă berărie – La 100 de beri – în martie 2011, local în care elementul central este berea.

Ce recomandări puteţi face unui consumator care nu ştie ce să aleagă dintr-un portofoliu atât de mare de produse?

Întotdeauna poţi să recomanzi cuiva o bere dacă ştii câte ceva despre acel om. Nu există o bere care să satisfacă toate gusturile. Asta încearcă să facă marile companii, să ne convingă că ei sunt capabili să facă o bere care să placă tururor. Au dus o adevărată campanie în acest sens, dar s-a dovedit că s-au înşelat. De aproape 30 de ani, în Statele Unite a început revoluţia berilor artizanale, iar acum, dacă ar trebui să recomand cuiva o vere, ar trebui să-l abordez cu o serie de întrebări. Ar trebui să ştiu ce bere îi place dintre berile comune, sau ce îi place la o bere, dacă îi place mai amară sau mai dulce, dacă ii plac băuturile aromate, dacă îi place o bere mai mult sau mai puţin carbonatată,, dacă reacţionează pozitiv la arome precum cea de pâine, de ciocolată, de citrice. De obicei, cu un set de 3-5 întrebări pot stabili ce să recomand unui consumator. Dar nu sunt atât de importante întrebările privind gustul preferat de consumator, cât cele legate de obiceiurile de consum. Este vorba despre culoarea berii şi dacă o consumă la sticlă sau la draft. Bărbaţii şi femeile preferă categorii diferite de bere. Tinerii preferă alte categorii de bere decât vârstnicii sau decât persoanele mature. Avem tineri care apreciază o bere cu infuzie de nucă de cocos, în timp ce un vârstnic poate preferă un pils bine făcut. În schimb, unui neconsumator de bere i-aş recomanda o bere blondă, cât mai proaspătă, la draft, care să nu-l agreseze prin gust, aromă sau aciditate.

Câte beri are localul pe meniul de azi?

Pe meniu pot fi 120, poate chiar 150 de beri. Aşa cum spune numele localului, eu am mereu grijă ca pe stoc să fie cel puţin 100 de beri diferite. Pentru că problema principală pe care o ridică acest business este piaţa imatură a importurilor de bere artizanală. Sunt adaosuri comerciale fantastic de mari. Situaţia asta a fost determinată şi de criza majoră prin care trece segmentul horeca în ultimii trei ani, când vânzările au scăzut dramatic şi multe locaţii s-au închis. Nu este vorba doar despre Centrul Vechi, e vorba de horeca la nivel naţional. Vă dau un singur exemplu, dacă în urmă cu cinci ani, când am deschis, lucram cu 15 furnizori, acum lucrez cu 4, dintre care unul îmi aduce 80 % din produsele din raft. Restul, din cauza scăderii vânzărilor, au închis activitatea. În schimb, au apărut microberăriile româneşti cam 4-5 berării de calitate, iar pentru anul viitor se anunţă alte 2-3 deschideri.

De ce aţi ales să dezvoltaţi afacerea „La 100 de beri” în franciză?

Am un prieten indian care spunea că atunci când ai un local, îţi doreşti să mai deschizi unul. Când ai două localuri, îţi doreşti să ai doar unul, pentru că problemele nu se dublează, se triplează. Ori localul actual a ajuns la maturitate, are o situaţie financiară stabilă, clienţi fidelizaţi. Ce pot face cu tot acest know how de care dispun, în special în zona de gestionare a trendurilor, a tendinţelor de pe piaţa berii şi în relaţia cu furnizorii? Franciza cred că este cea mai bună soluţie de dezvoltare pentru acest tip de afacere. Îi las pe alţii să se înhame la gestiunea şi administrarea unei locaţii, iar eu vin cu acest suport de know how. Ei trebuie să aibe capacitatea de reacţie la schimbare, pentru că această piaţă este extrem de dinamică.

Ce va include oferta de francizare?

Oferta de francizare va include obiectul vânzării, respectiv berea, de a cărei aprovizionare ne vom ocupa noi, ceea ce va diminua considerabil blocarea lichidităţilor în procesul de aprovizionare cu cantităţi de marfă mai mari decât necesarul. Este o provocare pentru oricine să fii permanent aprovizionat cu peste 100 de veri, iar noi am reuşit asta şi ştim cum să o facem la preţuri convenbile pentru revânzători. Mai include învăţarea modului în care se pot vinde aceste beri, trainingul necesar pentru a şti ce bere poţi recomanda unui consumator. Deasemenea, partea de organiyare a locaţiei, a draftului, a frigiderelor, considerăm că sunt elemente importante de care depinde succesul unei locaţii de acest tip.

Vrei să fii la curent cu informaţiile despre francize? Abonează-te la newsletterul franchising.info.ro !

Distribuie articolul

Comentează pe forum

0

Carol Popa

ziarist
Trimite pe autor

vrei mai mult?

newsletter Franchising.info.ro

If you see this, leave this form field blank