Potcovitul, o afacere redescoperită

Atât în România, cât și în celelalte țări europene, cei care practică această  meserie sunt puțini și din ce în ce mai  căutați. În prezent se constată o renaștere lentă, datorată în mare măsură dezvoltării sporturilor ecvestre și a popularității călăriei. Crescătorii și proprietarii de cai sunt conștienți de cât de importante sunt copitele cailor și de menținerea lor în stare bună. De regulă, potcovarii moderni au ateliere mobile și efectuează lucrările direct la client.

“Meseria de potcovar este din nou populară, iar potcovarii profesioniști nu se pot plânge că nu au ce munci. Numărul cailor este în creștere, la fel și al oamenilor care îi călăresc, iar sportul ecvestru se dezvoltă rapid. Există numeroase seminarii, cursuri și stagii de pregătire disponibile pe piață, dedicate potcovitului, dar aș fi foarte atent aici. Cineva care decide să își asume o astfel de meserie, pe lângă cunoștințe solide care nu pot fi dobândite într-o lună sau chiar într-un an, trebuie pur și simplu să iubească caii și nu doar să știe să-i mânuiască. Animalul simte imediat lipsa unei abordări adecvate”, spune Adam Jankowiak, citat de Franchising.pl. Acesta a adăugat că a crescut el însuși cai și că pentru că avea abilități manuale, la un moment dat a decisă să le combine. Doar că activitatea de potcovar nu a început în țara natală, ci în Norvegia, unde a locuit timp de zece ani.

“Am învățat acolo de la cei mai buni din profesia mea. Cred că înainte ca cineva să vină cu ideea de a deveni potcovar, ar trebui să învețe cât mai multe despre cai, ce fel de animale sunt, ce le place și ce nu tolerează. Structura lor fizică este, de asemenea, importantă, deoarece pot avea probleme de sănătate, de exemplu. Pe lângă cunoștințele și dragostea mea pentru cai, aveam și o predispoziție fizică pentru această profesie, aspect care nu poate fi ignorat. Când potcovim un cal, pentru o perioadă lungă de timp stăm într-o anumită poziție care poate crea probleme ale coloanei vertebrale. Ceea ce eu numesc reziliență mentală este, de asemenea, esențială. Când lucrezi cu orice animal, în special cu un cal, trebuie să-ți controlezi conștient emoțiile. Avem de-a face cu o varietate de cai”, a adăugat Adam Jankowiak.

O meserie care se învață în timp

Potcovirea calului nu este o treabă oarecare. În primul rând pentru că animalul trebuie să se simtă confortabil deoarece în caz contrar, mai devreme sau mai târziu, va avea probleme de sănătate. Un bun potcovar se informează constant, urmărește informațiile legate de această profesie și, ori de câte ori este posibil, participă la ateliere de specialitate; există destul de multe oferte pe piață. Cei mai buni profesioniști din toată Polonia și dincolo de aceasta vin la cursuri pentru a-și împărtăși cunoștințele.

“Această profesie este o experiență de învățare permanentă. Dacă cineva crede că a înțeles deja toate cunoștințele, se poate înșela singur și poate face rău animalului, nu îl poate ajuta”, precizează Adam Jankowiak.

Tehnologia modernă vine în ajutor – pe piață apar noi instrumente care ajută la muncă. De exemplu, cele care ajută la reducerea durerii la nivelul coloanei vertebrale, brațelor și încheieturilor potcovarului. Totuși, acest lucru este asociat cu costuri ridicate, ajungând chiar la câteva mii de euro.

Munca este cea a unui liber profesionist

“În majoritatea cazurilor, potcovarii au întreprinderi individuale. La început trebuie să cauți singur comenzi, promovându-ți puternic oferta. Dacă îți practici profesia în mod profesional, vei câștiga rapid clienți noi prin recomandări. Am început în Norvegia, într-un grajd unde potcovarii erau întâmplător în vacanță. Am doi cai. Munca mea a fost atât de apreciată încât am fost rugat rapid să mai potcovesc patru. În aceeași toamnă conduceam deja întregul grajd. Există o mulțime de oportunități de angajare, indiferent de țara în care lucrăm. Printre clienții noștri se numără, printre alții: persoane care au cai ca hobby, proprietari de grajduri profesionale, centre ecvestre, ferme agroturistice, deoarece caii sunt una dintre atracțiile de acolo”, a conchis Adam Jankowiak.

În majoritatea țărilor europene, mai ales în cele din Vest, potcoavele nu mai sunt produse de fierari. Cu atât mai puțin de potcovari. Potcoavele sunt produse în fabrici, adesea folosind linii de producție automatizate. În fabricile mai mici, munca manuală umană se reduce la alimentarea preselor cu metal și ambalarea produselor finite. O altă problemă este proiectarea potcoavei și crearea unui model – o matrice, care este folosită pentru a modela bucăți de oțel și cu care vor fi apoi comparate produsele finite. Aceasta este o sarcină pentru cei mai buni. Unul dintre cei mai mari și mai respectați producători de potcoave este Mustad din Olanda.

Întrucât potcovarii vin la client, trebuie să asigure un transport adecvat. Costul unui atelier mobil variază în funcție de vechimea mașinii (de obicei, în acest scop se folosesc autoutilitare) și de echipament. Majoritatea potcovarilor profesioniști au mașini care sunt curate și personalizate.

În România, deocamdată, mai sunt aproximativ 20 de potcovari profesioniști, cu acte în regulă. Cândva căutați așa cum sunt acum mecanicii auto, potcovarii au rămas tot mai puțini. În acest context, proprietarii de cai abia găsesc un meseriaș. Cu toate aceștia, potcovarii posesori de ateliere mobile au început să se adune și să își împărtășească cunoștințele. Deocamdată, este o profesie care se predă din generație în generație. Așa că este nevoie și de o altă formă de a învăța meseria. În acest sens, potrivit Agerpres, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj a inițiat un proiect de formare a studenților în tehnica potcovitului, din mai multe motive. Mai întâi, pentru că un potcovit eficient poate să aducă un plus de 40 la sută în eficiența utilizării calului. Deoarece un potcovit defectuos poate să inducă patologii severe la nivelul copitei – care poate duce până la căderea acesteia. Nu în ultimul rând, se urmărește această profesie. “Această meserie s-a pierdut destul de mult la noi şi încercăm să o reînviem prin acest proiect. (...) Este un proiect care presupune formarea studenţilor noştri la un nivel superior în arta potcovăriei. Deci nu vorbim de acel fierar-potcovar clasic pe care poate îl mai regăsim în satele noastre, oricum, într-o foarte mică măsură, ci vorbim de specialişti care colaborează cu medicii veterinari şi care se ocupă de sănătatea piciorului calului, ceea ce înseamnă mult mai mult decât clasicul fierar-potcovar. De fapt, nici nu există această meserie, dacă ar fi să o căutăm în COR. Nu există decât fierar-potcovar, ori ceea ce facem noi este la un nivel mult superior", a declarat managerul proiectului, profesorul Cristina Pocol, din cadrul USAMV.

În medie, un potcovit durează o oră şi secretul este de a cunoaşte foarte bine copita, piciorul calului şi ceea ce se întâmplă în interior. În prima etapă se taie copita, apoi urmează ajustarea, adică se ajustează potcoava pentru ca aceasta să se potrivească cu piciorul calului, iar ultima etapă este fixarea copitei cu ajutorul unor cuie, pentru ca această să fie bine fixată. Este o muncă periculoasă, se pot întâmpla accidente, deoarece calul este un animal mare. Din această este necesar să fie luate măsuri de Securitate.

Venituri rezonabile

Potcoavele trebuie schimbate o dată la câteva săptămâni, în funcţie de activitatea calului. Astfel, pentru cei de agreement, potcovirea se face o dată la 6-8 săptămâni, iar pentru caii de curse, aproape o dată la trei săptămâni. O potcovire costă, în România, 50 de euro, dar în alte state, cum ar fi Franţa, este mai scumpă, costând de la 80 până la 150 de euro, dacă situația este mai complicate. În acest din urmă stat, un potcovar câștigă între 1.500 şi 2.500 de euro pe lună. Aici, acesta este văzut ca un colaborator al medicului veterinar, specializat în ortopedia calului.