Idei de afaceri în oraşe mici
Cele mai multe dintre micile oraşe sunt, în România, fie zone monoindustriale, fie aşezări care se dezvoltă mai mult pe baza activităţii locuitorilor din împrejurimi (mai ales în zonele agricole). De aici poate porni şi afacerea pe care urmează să o construiţi.
Magazin cu articole agricole
În oraşele mici, fie localnicii au mici terenuri în afara localităţii, pe care amenajează diverse culturi agricole (pentru autoconsum), fie agricultorii din comunele limitrofe vin să se aprovizioneze. Astfel că un magazin cu articole agricole cum ar fi unelte, îngrăşăminte, răsaduri, seminţe, pomi, erbicide etc. răspunde foarte bine necesităţilor inerente ambelor categorii de clienţi. Mai mult, localnicii care au o grădină pot primi chiar unele sfaturi practice de la vânzător, dacă angajaţi pe acest post persoanele potrivite. Ca să nu mai vorbim despre distribuitorii de articole agricole, care vă vor aprecia afacerea şi chiar vă pot acorda sprijin în iniţierea ei. Reamintim că, nu demult, compania STIHL România – unic importator al producătorului german de motofierăstraie, motocositoare şi unelte mecanizate pentru grădinărit – şi-a anunţat intenţia de a găsi distribuitori locali în oraşele mici, pe care îi va sprijini inclusiv financiar în deschiderea afacerii.
Transport local
Foarte multe oraşe mici au avut, în trecutul apropiat, societăţi de transport public local, aflate de regulă în administrarea primăriei. Însă acestea, din diverse motive, s-au desfiinţat, lăsând destul loc pentru investitorii privaţi. Iar clienţi sunt destui, având în vedere atât populaţia locală, care trebuie să ajungă la şcoală/serviciu, cât şi potenţialii navetişti din zonele limitrofe. Este nevoie, într-adevăr, de o investiţie iniţială substanţială (cel puţin 3-4 microbuze dotate potrivit caietelor de sarcini ale licitaţiilor, dar şi încasările ulterioare vor fi pe măsură. Iată un calcul: la o cursă de 5 kilometri, cu 10 pasageri plătitori (1 leu călătoria), puteţi încasa 10 lei în mai puţin de o jumătate de oră. Asta înseamnă că la 20 de curse (100 de kilometri) încasaţi 200 de lei într-o zi, din care carburantul, salariul şoferului şi celelalte costuri se acoperă cu cel mult 100 de lei. Deci, un posibil câştig de 100 de lei net pe zi, per maşină.
Zonă monoindustrială?
În anii ’90, foarte multe oraşe mici s-au „prăbuşit“ pentru că industria de stat, de care depindeau, s-a desfiinţat. Apoi, cu timpul, pe fostele platforme industriale au „răsărit“ mici producători, încurajaţi (şi) de facilităţile fiscale oferite pentru aceste zone, numite monoindustriale. Anul trecut, statul – prin Ministerul Fondurilor Europene – a derulat un program de finanţare destinat tocmai micilor afaceri din zonele monoindustriale (numite „zonele foste industriale“). Fiţi pe fază, este foarte posibil ca un astfel de program să se deruleze şi în 2015.
Centru de relaxare
Unul din avantajele oraşelor mici este că terenurile şi halele industriale au preţuri mult mai mici decât în oraşele mari şi chiar primăriile mai au încă astfel de active la dispoziţie. Amenajarea, într-o astfel de hală, a unui centru de relazare (cu dotări pentru spa, fitness, saună, piscină, solar, biliard, bowling etc.) poate costa mult la început, dar în orice caz nu atât de mult ca în oraşele mari. În schimb, clienţii vor veni în număr mare, pentru că un astfel de centru acţionează ca un magnet nu doar pentru populaţia (mai ales tineretul) din localityate, cât şi pentru cei din împrejurimi.
Am amintit de halele industriale, pentru că acestea, pe lângă faptul că sunt mult mai ieftine decât în marile oraşe, au deja instalată şi infrastructura necesară unui centru de relaxare (conducte pentru apă, centrală pentru încălzire, abur tehnologic, curent trifazat de înaltă tensiune, canalizare etc.). Acest „amănunt“ tehnic poate reduce factura investiţiei cu cel puţin 50% faţă de cazul în care ar trebui instalate de la zero toate utilităţile. De altfel, tot datorită acestui „amănunt“, în zonele industriale de pe lângă micile oraşe se pot dezvolta (s-au şi remarcat deja câteva) mici unităţi de producţie industrială sau agroindustrială, cum ar fi fabrici de jucării, de alimente sau băuturi, de confecţii etc.
„Pierde-trenul“
Aşa se numesc, neoficial, localurile de alimentaţie publică din zona gărilor CFR, unde – se ştie – vadul comercial este asigurat. Şi chiar în această perioadă vă puteţi lansa într-o afacere cu comerţ în gările mai mici sau mai mari. Dacă oraşul pe care-l aveţi în vedere are şi o gară, nu mai trebuie decât să consultaţi site-ul CFR (cfr.ro). Aici sunt postate oferte cu spaţii comerciale situate în gări sau în imediata apropiere a liniei ferate, care pot fi închiriate sau chiar cumpărate.
Sursa: Adevărul
Articole citite
Logo-ul este primul lucru care le vine în minte oamenilor despre un brand, motiv pentru care este important ca aceștia să îl rețină ca pe o aminitire pozitivă.
Ernst&Young a publicat raportul Women. Fast forward: The time for gender parity is now, care și-a propus să afle răspunsul la două întrebări: care sunt cele mai importante bariere în dezvoltarea profesională a femeilor şi care sunt elementele care le pot propulsa în carieră.
Atunci când îşi aleg denumirile firmelor, imaginaţia românilor nu are limite. Cei mai mulţi dintre români aleg cu sufletul, cu speranţă şi, în unele cazuri, cu foarte mult umor. Dovadă studiul făcut de compania Keysfin care a căutat cele mai originale denumiri de firme.
Jones Lang LaSalle a realizat un studiu care analizează extinderea şi prezenţa a 250 de retaileri internaţionali în peste 57 de pieţe comerciale importante. Citeşte pe ce loc se află Bucureştiul şi ce capitală ocupă poziţia fruntaşă.
Studiul Barometrul antreprenoriatului românesc arată că 52% dintre tinerii studenţi vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani, iar 57% ar prefera să fie antreprenori și nu manageri într-o companie.
Cele mai citite
Franciza RO este o prezență unică pe piața din România, atât prin concept, cât și prin apartenența la cea mai mare companie autohtonă de comerț cu produse petroliere, OSCAR Downstream.
Centrul comercial reunește un număr impresionat de brand-uri care se dezvoltă prin franciză.
Europa a fost întotdeauna un etalon în privința modei, iar astăzi sunt multe francize de îmbrăcăminte care oferă creativitate, calitate și o afacere de succes.
Culoarea hainelor pe care le purtăm ne poate influenţa succesul sau insuccesul în afaceri.
Te asigurăm că e una dintre cele mai bune idei! Iată de ce .... conform ultimelor raportari oficiale, lanţul Fornetti a făcut un profit de 18 milioane de lei din minipateuri şi produse de patiserie.
Subiecte populare in Forum
Franciză la „mâna a doua”
Doresc o franciza Va multumesc Astept un raspuns
Franciza – cu ce se mănâncă?
Super util!
Propriul patron sau angajat?
Dupa 45 de ani de comunism si 25 de jaf normal ar fi sa fii raspunzator de munca ta
Idei de afaceri în oraşe mici
Multi au profitat de fondurile europene si nu au facut nimic...pacat.
Propriul patron sau angajat?
Normal ca patron mi-ar placea sa fiu...visez...
Propriul patron sau angajat?
Inceputurile sunt dificile si ar trebui initiata taxa zero in anumite conditii pentru ca ulterior se vor recupera...dar la noi legile se aplica numai in defavoare individului
Propriul patron sau angajat?
As vrea sa scriu despre Rodipet care au investit initial in chioscuri micute si cochete aveau colaboratori adevarati profesionisti si dintr-o data nu mai aveau resurse dar au...
Idei de afaceri în oraşe mici
Mare greseala ca nu s-au folosit fondurile europene, cei vinovati vor da socoteala pentru aceasta pentru ca sunt platiti niste indivizi pentru aceasta care nu fac nimic