Culturile de afin, o investiție profitabilă

1/1

Cei ce doresc înfiinţarea unei plantații trebuie să se documenteze, în prealabil, în privința detaliilor acestei activități. Câteva exemple de succes pot fi date din zona Munților Făgăraș, dar și din Maramureș sau în Dolj. În aceste arii vom găsi plantaţii de afini de cultură, datorită solului propice, cu un pH acid (4,5-5,5). Este obligatoriu ca solul să aibă un aport bun de materie organică, să fie bine afânat, drenat și mereu reavăn. Când se doreşte o corecţie a parametrilor solului, se recomandă inserarea unui amestec de turbă sau rumeguş de conifere, alături de corectori de aciditate.

Despre plantațiile de afin și avantajele lor

Afinul provine din America de Nord și este rezultatul unei hibridări. În România a fost introdus în anii ’60. Cultura de afini intră pe un rod bun abia la trei, patru ani de la înfiinţarea plantaţiei. După opt ani, afinii ajung la maturitatea deplină, producţia putând atinge chiar și trei tone la hectar. Durata de viaţă a unei plantaţii de afin este de cel puţin 45 de ani. Experţii în domeniu consideră că după aproximativ trei, patru ani de la înfiinţarea unei culturi, în cazul celor bio, de pe un hectar se pot câştiga între 20.000-40.000 de euro.

Exemple de urmat

Un exemplu este cel al brașoveanului Nicolae Moldovan care a investit peste un milion de euro (sumă care include și fonduri europene) într-o plantație de 20 de hectare, situată în comuna Recea. Investiția a costat în împrejmuirea terenului, cumpărarea arbuștilor, instalarea unui sistem de irigații, amenajarea de drumuri tehnologice, conectarea la rețeaua de energie electrică și construirea unei clădiri administrative. Potrivit unei declarații făcute cu câțiva ani în urmă presei cu profil agricol, investitorul a urmat câteva cursuri de pomicultură și de marketing. Întors acasă după un deceniu și jumătate de activitate în străinătate, a mizat pe cultura de afini. Încă de la început s-a convins că întreținerea acesteia înseamnă să fii prezent pe teren în toată perioada de creștere și fructificație, să tunzi arbuștii primăvara și toamna, că aplici îngrășăminte ecologice prin sistemul de irigație sau foliar, să cureți vegetația dintre rânduri, să monitorizezi dăunătorii și să iei măsurile adecvate împotriva lor, inclusiv în privința păsărilor.

Culegerea fructelor se face manual, în funcție de perioada de coacere a fiecărui soi, pe o perioadă de două luni, două luni și jumătate, respectiv de la sfârșitul lunii  iunie și luna iulie. Fructele sunt valorificate mai mult în stare proaspătă, ele fiind foarte sănătoase, întrucât sunt bogate în antioxidanți, anticiani, resveratrol, vitaminele A, C și B6, plus săruri minerale. Concentrațiile diferă de la un soi la altul. Recoltarea se face mecanizat doar în Statele Unite ale Americii dar, chiar și acolo, în cazul în care fructele sunt destinate consumului, culegerea este făcută manual, cu zilieri. Costurile sunt mai mari, dar și prețul obținut este pe măsură.

Un alt exemplu, de asemenea remarcat de presă, este cel al soților Cristina și Daniel Bujor. Au locuit mai multă vreme în SUA, unde au constat că afinele au cel mai mare preț, raportat la cantitate. Așa că s-au documentat. Când au constatat că cererea de piață este în creștere au cumpărat, bucată cu bucată, de la oamenii din satul Finteușu Mare, o sută de hectare de teren. Apoi au început să colaboreze cu Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură din Cluj și cu o instituție cu același profil din Polonia. Așa au pornit pepiniera și vânzarea de puieți, fertilizați in vitro. Cultura de țesuturi, fără să fie vreo noutate, este o metodă care permite obținerea unui număr mare de plante sănătoase în timp scurt. Abia mai apoi au recurs și la înființarea unei culturi, pe mai multe hectare.

După ce a locuit în Spania 21 de ani, Ionel Simion s-a întors în țară și a înființat două plantații de afin, una la Ianca, județul Olt, care deja este pe rod. O a doua este în Ostroveni, județul Dolj. În acest din urmă loc, care se întinde pe 30 de hectare, în acest an, plantele au intrat pentru prima dată pe rod. Ca și pentru prima plantație, recolta este deja vândută cu anticipație.

Un ultim exemplu este cel al unui întreprinzător din Dolj, Codruț Fratoșițeanu, care a accesat bani europeni și a dezvoltat o plantație pe zece hectare, pe dealurile comunei Robănești. Toată recolta este exportată în țări ale Uniunii Europene. Când a văzut că lucrurile merg bine, a recurs la depunerea unui nou proiect, pentru încă o plantație de afin și un depozit frigorific. Antreprenorul, care și-a construit afacerea cu fonduri proprii, dar și cu bani europeni, îi sfătuiește pe toți cei care vor să înceapă eligibilă să îndrăznească. Dacă au deja o afacere, să creadă că pot să o dezvolte folosindu-se de fondurile europene și să le vadă ca pe o oportunitate de a face noi investiții și de a-și capitaliza afacerea.   

Pentru a primi noi informații naționale și internaționale despre sistemele de franciză, intrați  pe portalul Franchising.info.ro și  abonați-vă gratuit la Newsletter-ul nostru.

Autor

Ștefan Pricop

Business Development Manager