Banca de comori la butoi

Branko Nešić, neobositul creator al numeroase idei antreprenoriale, cum ar fi Rakia Bar, Belgrad Night Market, Belgrad Distillery Urban, a înființat, recent, prima bancă de rachiu. Deși afacerea a fost lansată la sfârșitul toamnei, anul trecut, mai multe persoane și-au “depozitat” deja rachiul în butoaie de stejar sigilate. 

Oamenii din zona au pus rachiul la păstrat în pivniță din cele mai vechi timpuri și l-au băut doar la ocazii speciale. După ce s-a odihnit ani buni, această băutură străveche a obținut proprietăți deosebite, a devenit uleioasă, foarte fină dar și foarte intensă. Tocmai de aceea, întotdeauna, oamenii au apreciat-o și au iubit-o. “Am vrut să oferim oamenilor acest model de , dar în condiții moderne”, spune Branko Nešić.

Ideea se bazează pe faptul că iubitorii de țuică pot veni la distileria urbană din Belgrad, de pe Dorcol (pe strada Georges Clemanceu) și își pot face propriul distilat. Este de la sine înțeles că toate distilatele au o analiză chimică ce confirmă că nu conțin substanțe nocive. Pot face distilat din mere, gutui, caise și prune, deoarece sunt băuturi care pot fi depozitate în butoi. Nu numai că pot alege tipul de rachiu, ci clienții acestei bănci pot alege și vârsta acestuia, cantitatea pe care vor să o stocheze în butoaiele de stejar - 50,100, 220 sau 500 de litri. În plus, au posibilitatea să lucreze cu tehnologul Marina sau să-și aleagă singuri “nota unică” a băuturii. Țuica poate fi păstrată aici de la șase luni la trei ani.

“Când procesul s-a încheiat, rachiul este pus  în butoi iar clientul primește setul său, constituit din ceară și sigiliu și doar el poate să deschidă recipientul și să-l resigileze. Pe butoi este pusă o placă metalică cu nomele proprietarului. De câte ori desfac butoiul, distileria le pune la dispoziție etichete cu denumirea și vechimea produsului. Suntem un fel de croitori, oamenii își aleg materialul și noi le facem costumul”, a spus Nešić.

Practic, prețul rachiului depinde din ce este făcut și de vechime. “Estimările noastre sugerează că valoarea băuturii crește cu 60% în trei ani. Oricine poate veni aici să-și creeze propria țuică și să o stocheze, iar aceasta este o oportunitate excelentă pentru ca furnizorii de produse, dar și pentru companii și instituții care vor un cadou original pentru clienții și partenerii lor”, a mai spus antreprenorul.

Rachiul Branko – primul distilat de prune care se bea cu gheață

Și Branko și-a făcut propriul rachiu. “Branko” este prima țuică de prune care se bea cu gheață și, de preferință dintr-un pahar de whisky. Băutura, cu 50% alcool, are o notă de burbon. La început este foarte intensă, iar când gheața se topește, capătă o notă complet diferită, cu aromă de rom sau chiar de ciocolată. Următoarea înghițitură este asociată cu whisky-ul. Am încercat-o și într-adevăr, un pahar este o adevărată aventură, chiar și pentru cei pentru care țuica nu se numără printre băuturile preferate. Branko spune că băutura este excelentă și pentru cocktailuri. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că poate fi găsită și în alte părți ale lumii, cum ar fi Germania, Elveția, Statele Unite ale Americii sau Austria. “Crede-mă, cine a încercat Branka, a cerut și al doilea pahar”, spune Nešić.

Produsul primar este obținut în sudul Serbiei, la Jelasnica, unde Branko are livezi. El spune că, în prezent, așteaptă și alte licențe pentru distileria Dorćol.

Distileria este încununarea afacerilor lui Branko

Distileria Urbană Belgrad, din cartierul Dorćol, unde este amplasată Banca Sârbă de Rachiu, este încununarea a tot ce a făcut până acum, un fel de închidere a cercului, apreciază Branko Nešić.

“Povestea cu țuica a început în 2006, cu barul Rakia din Dobracina, deschis într-un subsol care îi aparținea bunicului său. Un an mai târziu, a deschis un magazin de cadouri pe Terazije. Nu există vreo personalitate care a vizitat Belgradul și care să nu fi primit un cadou din acest magazin. Distileria este coroana și închide drumul rachiului”, a adăugat omul de afaceri.

Distileria organizează tururi pentru localnici și turiști străini, care pot alege o degustare de trei, cinci sau șapte branduri. Dacă le place ceva, pot cumpăra țuica iar aceasta este îmbuteliată pe loc, și i se aplică și timbrul de acciză. Distileria este un adevărat tezaur de arome, cu licori din măr, vișine, pere, caise, gutui și prune, cu ierburi și plante medicinale, lichioruri de lămâie, portocale, zmeură, nuc, toate produse în serii speciale sau vechi branduri.

Belgrad Market, o idee care își continuă calea

Distileria este situată chiar lângă Piața din Belgrad – un spațiu mare care este un centru al vieții de noapte din oraș, care cuprinde, pe lângă distilerie, mai multe restaurante și magazine cu caracter temporar.

“Am început proiectul Belgrade Night Market, o manifestare care presupune reunirea micilor producători din piețele belgrădene, cu Mihajlo Stevanovic, beneficiarul francizei noastre Zemun Rakia Bar. Este o colaborare grozavă, așa că suntem coproprietarii pieței de pe strada Georges Klemenso, un spațiu multifuncțional care găzduiește un cocktail bar, un restaurant cu pește, câteva din bucătăriile noastre. Așteptăm să ni se alăture, în curând, o librărie. Aici sunt organizate festivaluri, piețe de artă și design, pentru copii, serate literare, manifestări de sărbători, tot ce este în acord cu conceptul și ideea proiectului. Joi, de obicei, avem zilele gastronomiei străine. Până acum am găzduit bucătăria germană, spaniolă, italiană, iraniană sau thainaldeză De sărbătorile de Crăciun a fost amenajată o căsuță cu țuică și cârnați. Deci, în același  loc, avem oameni diferiți, conectați prin aceeași sentimente în Piața de noapte din Belgrad”, a mai spus Branko.

Franciza este doar pentru cei puternici

Branko este unul dintre pionierii francizării în Serbia. Deși a investit mult efort, voință și energie în franciza Rakia Bar, proiectul este “în pauză” în acest moment. Cu toate acestea, amintește el, franciza Rakia Bar este încă în funcțiune în cartierul boem Zemun, iar la Viena este un stand de franciză într-un spațiu comercial.

“După ani de zile de încercare, am ajuns la concluzia că  oamenii din această regiune nu se supun unor reguli și că, dacă li se dă libertate adesea abuzează de ea. De aceea, cred că sistemele de franciză pot fi dezvoltate doar de corporații puternice care au mecanisme de control al sistemului”, a precizat Nešić.

Omul de afaceri este, totuși, mândru că barul Rakia din Dobricina funcționează de 13 ani în aceeași locație. El apreciază că este un mare succes al industriei ospitalității din Belgrad.

The New York Times și CNN au scris și au spus despre noi și, recent, am fost vizitați de un jurnalist din Londra care scrie exclusiv despre whisky. El vrea să scrie un material despre distilerie pentru Wizz Air Magazine. Sunt foarte mulțumit de cum se dezvoltă ideile de afaceri”, a conchis Branko Nešić.

Ideile de afaceri sunt globale. Prin urmare, acest articol a fost preluat din portalul sârb al companiei noastre. Vom continua să vă prezentăm idei interesante din alte țări în care ne desfășurăm activitatea dar și din mediul de afaceri autohton.